Ai nostrii, ca porumbu’

Stiu, blasfemie sa vorbesti de porumb pe seceta asta, dar trebuie sa o fac. Bunicii mei din partea mamei sunt intr−un sat langa Dorohoi (nu va spun unde e Dorohoi, mai puneti mana pe o harta). In zona aceea nu prea a fost seceta, plouand cam de vreo 2 ori pe luna şi mai ales la timp. Asa ca porumbul in gradina din spatele casei a ajuns sa depaseasca 3 metri, in timp ce in marea majoritate a restului tarii nu depaseste juma de metru. Din pacate, cand am fost eu nu era copt, asa ca nu am apucat sa gust din recolta. Dar tot e bine pentru bunicii mei.

Evident, plecand din tara, am mers sa imi iau ramas−bun. S−a suprapus şi cu vizita rudelor mele din US, asa ca gratarele nu prea au apucat sa se raceasca vreo 3−4 zile. A fost placut, iar socul plecarii nu a mai fost asa mare pentru bunici, pentru ca erau deja „dresati” de la plecarea matusii mele.

Mi−am dat seama ca ei imbatranesc din ce in ce mai repede, ca desi tineri comparativ cu alti bunici, ca sa nu mai spun de alti strabunici, totusi varsta incepe sa isi spuna cuvantul. M−a mirat inca o data faptul ca imensa majoritate a amintirilor lor cu mine sunt de cand eram mic şi chiar foarte mic. Nu se satura niciodata sa le reia, chiar daca şi in anii trecuti tot povestile alea le−au spus. Mi−am dat seama insa mai greu de faptul ca nici nu prea ar avea ce sa povesteasca de mai recent. Am ajuns din ce in ce mai greu acolo (trenul de la Iasi face vreo 4 ore şi ceva şi e doar personal, autobuzul−rata face tot cam asa), vacantele le−am petrecut in alte parti, asa ca nu prea am mai avut experiente comune. In plus, cred ca e şi vorba de o perioada in care erau şi ei mai in puteri, mai tineri, mai stapani pe destinul propriu. Acum, depind din ce in ce mai tare de sprijinul copiilor lor.

In acelasi timp, diferenta de generatie devine din ce mai mare. Gasesc din ce in ce mai greu subiecte importante comune de discutat, asa ca ma rezum la a-i intreba de ale lor, de lucruri cu care stiu ca se simt bine sau cel putin in cunostinta de cauza. Evident ca inca nu rezist sa il contrez pe bunicul meu atunci cand, un pic luat de vinul adus de la malul marii, sustine prostii cu o energie demna de o cauza mai buna. Dar cum nu voi mai avea aceasta ocazie prea curand, m−am „delectat”.

Hmm, greu cu batranii astia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s