Go Knights!

Iata ce pot face cateva maini dibace si 55 de milioane de dolari (nici un cent din bani publici). Dupa ani de zile in care echipa de fotbal american a UCF a jucat in oras, in sfarsit au un stadion in campus. 45000+ de locuri, mult otel si aluminiu, mai putin beton, locuri fara spatar in tribunele pentru publicul larg, dar cu o buna vizibilitate de peste tot, BrightHouse Stadium este o realizare, din multe puncte de vedere.

Sambata asta, 15 septembrie 2007, a fost meciul inaugural, intre UCF si University of Texas, la ora meciului echipa nr. 6 in NCAAF (campionatul universitar de fotbal american). Marea majoritate a locurilor au fost puse in vanzare, o parte fiind data studentilor UCF printr-o loterie electronica. Desi nu sunt mare fan, vroiam totusi sa merg, mai ales ca era primul meci. Asa ca am incercat sa intru in loterie. Evident, ceva nu era in regula cu cardul meu de student, asa ca m-am dus unde mi l-am facut, l-au verificat, la ei totul era ok, dar… tot nu reuseam sa ma inscriu. Pana la urma, am renuntat, desi tipul de la loterie mi-a zis ca incearca sa ma inscrie.

Meciul a fost sambata. Aveam de lucru in laborator, asa ca am venit la universitate pe la 12, am pus in incubator prima digestie enzimatica a vectorului si acum aveam, eu si un coleg mai mare, timp liber. Nici el nu cumparase bilet (costa vreo $35 pentru un singur meci, parca, si $75 pentru tot sezonul), dar stia pe cativa care aveau bilete in plus. Da-i cu telefoane, dar… nimic, nici un raspuns.

Aveam vreo 4 ore de asteptat pana se termina prima digestie, asa ca m-am dus la Student Union, unde era un ecran mare pe care proiectau transmisia meciului, asigurata de ESPN2. Holul mare arata cam asa:

Si cum erau si suporteri texani in public, niste baieti draguti de la UCF s-au gandit si la ei si le-au dedicat urmatorul mesaj:

 

 

Am baut o bere (Bud Light! mare dezamagire; unde e un Ursus cand ai nevoie? Chiar si un Golden Brau!) si ne-am dus inapoi in laborator. Faptul ca UCF conducea cu 10-0 (un touch-down+transformare 7 puncte si un field-goal 3 puncte) si noi nu eram acolo ne cam racaia.

Asa ca ne-am hotarat efectiv sa mergem pana acolo, la stadion, sa vedem daca intram. Ah, am uitat sa precizez, colegul e Mexican-American, deci tot latin. La cativa metri de stadion, dintr-o camioneta, 2 African-Americans (na, ca nu mai zic negri), ne imbiau cu bilete. „How much?” intrebam. „20 each!”. Mexicanul meu stramba din nas si dam sa plecam. „OK, 10 each!” striga vanzatorul. Dupa un schimb de priviri, decidem sa cumparam. Intram in stadion, unde era aproape de final al doilea sfert, iar cozile la magazine si toalete erau imense. Noi eram gata hidratati si (era sa spun pisati), asa ca ne-am dus direct in tribuna.

Sentimentul pe care l-am avut la intrarea in tribuna a fost extraordinar. 45000 de oameni, imensa majoritate in galben-negru (culorile UCF), dar si o galerie in portocaliu (texanii). Ne-am asezat si in 2 minute a venit pauza. Evident ca fanfara – The Marching Knights – pregatise ceva special pentru pauza. S-a auzit destul de bine, dar coregrafia nu prea am inteles-o, pentru ca stateam in lateral.

Si cum era primul meci pe noul stadion, la pauza, in semn de omagiu, i-au adus pe teren pe jucatorii si antrenorii din generatiile vechi. UCF nu e foarte veche, deci marea majoritate sunt in viata. A fost un alt moment interesant, in care am putut vedea ce mare pret pun americanii pe traditie.

 

Apoi a inceput meciul, partea a doua. Dupa ce in primul sfert fusese intrerupt din cauza fulgerelor, si in sfertul al treilea a plouat, dar fara fulgere. Totusi, ne-a udat pana la piele. Am reusit sa salvez biletul bagandu-l in chiloti, pentru ca doream sa il pastrez. Cartonul a fost bun, pentru ca a rezistat, cu minime pierderi de substanta. Dar a meritat, pentru ca a aparut si curcubeul:

Ca joc, cred ca am inceput sa inteleg ce se intampla pe teren. UCF a pierdut la limita, 35 la 32, dar e totusi o surpriza, pentru ca Texas se anunta ca mare favorita si mai toata lumea se astepta sa luam bataie rau de tot. Ce am observat e ca totusi jucatorii fac destul de putin efort. Garnitura de jucatori, 11 la numar, se schimba aproape la fiecare faza, pauzele sunt dese si destul de lungi intre faze, mai sunt si time-out-uri. Desi timpul efectiv de joc e o ora, meciul dureaza vreo 4. Redau mai jos cateva faze. Din pacate, am avut doar telefonul cu mine si de aceea sunt mici si de calitate slaba:

 

 

 

Nu o sa va obosesc cu reguli sau alte asemenea. Am fost un spectator necunoscator, dar am apreciat spectacolul, entuziasmul spectatorilor, comunicarea jucatorilor cu tribunele, show-ul marjoretelor etc. Iata si marjoretele:

Cred ca incep sa inteleg de ce americanii iubesc sportul in general, fotbalul in special si mai ales sa mearga la stadion. Desi erau 45 de mii de spectatori pe stadion, au ramas pe afara o multime. Am invatat si sensul unui nou cuvant pentru mine: tailgating. Lumea vine la meci nu doar pentru meci, ci pentru distractie. Se vine cu cortul (nu cel pentru munte, ci cel de gradina), cu gratarul, cu lada frigorifica cu bere, cu burtile vopsite in culorile echipei favorite, cu familia, cu catelul etc. E o ocazie perfecta de a fi cu cei dragi si de a te bucura de viata.

Ce n-am vazut au fost scandalurile: fie intre suporteri adversi, fie in cadrul aceleiasi galerii. Nimeni nu arunca cu nimic in adversari sau pe teren, nimeni nu injura (prea tare), nimeni nu facea scandal de dragul scandalului. Erau texani printre floridieni si invers si nu s-a oprit ceasul in loc. Deh… mai e mult pana departe.

Mi-a mai placut bucuria de la touch-down. Straini batand palma cu alti straini, energii nebanuite puse in strigate de bucurie, ochi stralucind si maini aruncate spre cer, in semn de victorie.

Inchei prin a spune ca a fost o experienta foarte placuta si va las sa admirati alte poze:

Moi, dupa ploaie!

5 Răspunsuri to “Go Knights!”

  1. miereamara Says:

    Go Gators:))!

    Intr-adevar atmosfera este nemaipomenita la meciuri! Anul trecut cand au castigat cei de aici campionatul a fost nebunie in oras….sa vedem ce vor face anul acesta, ca la ultimul meci au luat bataie.

  2. manoland Says:

    Te rog, fara scandari incrucisate!🙂

    Deocamdata UCF are 3 victorii si o infrangere (pana la meciul de azi). Sa vedem ce iese. Oricum, mai prost decat Notre Dame nu poate ajunge.

    Go Knights!

  3. manoland Says:

    Mda, am pierdut amandoi. UCF destul de rau, dupa ce incepusera bine. Dar ai tai Gators? Ouch! Nasol finalul. Sa vezi ditai matahalele de jucatori cu capul plecat…

    Asta e! Cred ca sirul de victorii al LSU e compensatia pentru Katrina. Macar atat, daca Bush si-a bagat FEMA in ei!

  4. miereamara Says:

    Am pierduuuuut:(((Avem doua infrangeri pana acum, nu cred ca mai sunt sanse pt campionat anul acesta. Aseara am fost la o petrecere care a culminat cu vizionarea meciului, am plecat inainte de final, dar sunt sigura ca toata lumea s-a trotilat de necaz. Erau niste combinatii de bauturi foarte ciudate pe acolo:).

  5. manoland Says:

    Asta e! Doar nu vroiai sa castigati de fiecare data. Dar e pacat ca s-a pierdut asa, e demoralizant.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s